- concupiscénţã
- s. f., g.-d. art. concupiscénţei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
concupiscenţă — CONCUPISCÉNŢĂ s.f. Înclinare către plăceri senzuale, trupeşti; luxură. – Din fr. concupiscence, it. concupiscenza. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONCUPISCÉNŢĂ s. (livr.) luxură. (concupiscenţă unei per soane.) Trimis de… … Dicționar Român
luxură — LUXÚRĂ, luxuri, s.f. (livr.) Viciu al celor ce se dedau fără reţinere plăcerilor senzuale; desfrânare, concupiscenţă. [var.: luxúrie s.f.] – Din fr. luxure, lat. luxuria. Trimis de ana zecheru, 08.10.2006. Sursa: DEX 98 LUXÚRĂ s. v.… … Dicționar Român
concupiscent — CONCUPISCÉNT, Ă, concupiscenţi, te, adj. Care are înclinări către plăceri senzuale, trupeşti; luxurios. – Din fr concupiscent, it. concupiscente. Trimis de laurap, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 CONCUPISCÉNT adj. (livr.) luxurios. (Om concupiscent.) … Dicționar Român